Psihodrama - formă de psihoterapie pentru copii, adolescenţi, adulţi
Psihodrama este astăzi utilizată īn
terapia de grup, terapia de familie sau
terapia individuală.
Psihodrama este o metodă terapeutică şi de consiliere de sine stătătoare. Ea abordează personalitatea din punctul de vedere al specificităţii individuale, cāt şi al integrării acesteia īn structurile sociale. Bazele teoretice ale psihodramei servesc la explicarea dezvoltării indivizilor, a grupurilor şi a sistemelor sociale, precum şi a tulburărilor acestora. Este instrumentul creator al unui climat īn grup, care face posibilă explorarea propriilor conflicte interne, a propriei bucurii sau dureri, prin activităţi specifice avānd scopul de a elibera spontaneitatea mijlocitoare actului psihodramatic propriu-zis.
Īn
special, aceasta permite celor care
nu-şi exprimă emoţiile verbal decāt cu
mare dificultate să facă acest lucru
mult mai uşor, datorită punerii īn scenă
a situaţiilor prezentate, chiar dacă
emoţiile sunt puţin prezente īn discurs.
Astfel, prin diverse tehnici, pacientul-participant este conştient de rolul pe care īl are şi de rolul pe care īl atribuie altora īn funcţie de trăirile conştiente şi inconştiente. Prin schimbările de rol se realizează diferite scene, dar de asemenea sunt utilizate şi alte tehnici de psihodramă, astfel: dublarea protagonistului de către directorul de psihodramă care permite pacientului să-şi exprime propriile trăiri.

Psihodrama pedagogică asigură
aplicabilitatea concepţiei şi metodelor
psihodramatice īn domeniul educaţiei
(copii, adolescenţi, adulţi) şi īn
domenii specifice asistenţei sociale.
Prin activarea creativităţii şi
spontaneităţii procesul educaţional
cāştigă īn eficienţă şi calitate.
Profesorii şi alte persoane din domeniul
educaţiei utilizează psihodrama atāt cu
adulţii cāt şi cu copiii pentru a
integra materialul predat.
Tehnica de bază este inversiunea de rol,
ocazie de restructurare a relaţiei cu
altul şi de identificare şi/sau
diferenţiere de altul (īn relaţia cu
copilul din grupă).
Participarea activă şi creativă a
membrilor grupului constă īn a găsi noi
modalităţi de comportament şi de
relaţionare.
Īn cadrul şedinţelor de psihoterapie
copiii īnvaţă
cum să ia decizii, cum să
rezolve probleme, cum să gestioneze
resurse limitate sau comune, īşi
dezvoltă gāndirea critică şi creativă,
comunicarea verbală, cooperarea, munca īn
echipă. Īn acelaşi timp, copiii īşi
īmbunătăţesc capacitatea de concentrare,
răbdarea, perseverenţa, autodisciplina
şi īnvaţă totodată să se respecte īntre
ei.


